Abordările bazate pe starea tehnică permit planificarea întreținerii în funcție de gradul real de uzură al echipamentelor, și nu în funcție de intervale fixe. Componentele care funcționează corespunzător rămân în serviciu mai mult timp. Intervențiile sunt programate atunci când există dovezi care le justifică, reducând astfel timpul de staționare inutil în depou și menținând un număr mai mare de vehicule disponibile pentru exploatare.

Trecerea la strategii bazate pe starea echipamentelor abordează simultan doi factori distincti de generare a costurilor: elimină întreținerea excesivă a componentelor care încă funcționează bine și reduce frecvența reparațiilor reactive provocate de defecțiuni care nu au fost detectate. Ambele efecte contribuie direct la reducerea costurilor pe durata ciclului de viață.

Monitorizarea continuă a componentelor critice – rulmenți, boghiuri, sisteme de tracțiune, echipamente de frânare – permite identificarea anomaliilor cu mult înainte ca acestea să se transforme în defecțiuni. Astfel se câștigă timp pentru planificarea intervențiilor, procurarea componentelor și alocarea capacității depoului, fără a perturba serviciul.

Operatorii feroviari gestionează din ce în ce mai des flote alcătuite din vehicule de vârste, producători și configurații diferite. Centrul de diagnosticare al TÜV Rheinland oferă un cadru analitic uniform pentru toate tipurile de vehicule și tehnologiile de monitorizare, permițând astfel comparații echivalente și luarea de decizii la nivelul întregii flote.

Orice modificare a intervalelor de întreținere a componentelor relevante pentru siguranță, determinată de măsurile de consolidare a încrederii (CBM), necesită o justificare bazată pe dovezi, în conformitate cu cadrele de reglementare aplicabile, inclusiv standardul EN 50126 și Directiva UE 2016/797. TÜV Rheinland sprijină operatorii în elaborarea documentației și a dosarelor de siguranță necesare pentru a fundamenta aceste decizii în fața autorităților naționale de siguranță.

O transformare completă în domeniul CBM nu trebuie să se realizeze într-o singură etapă. TÜV Rheinland susține o abordare etapizată – începând cu monitorizarea țintită a componentelor care generează cea mai mare pondere a defecțiunilor, stabilirea pragurilor și a valorilor de referință, precum și extinderea progresivă a procesului. Fiecare etapă generează rezultate măsurabile înainte de începerea următoarei.